“Psihoterapia Darwinista”  – Un studiu clinic randomizat de testare a unei interventii evolutioniste pentru depresie

Raport Stiintific. Program: IDEI/PCE. Cod proiect: PN-II-ID-PCE-2011-3-0230.

Director de proiect: Prof. Dr. Cezar Giosan

Psihologia evoluționistă este o știință relativ  tânără,  al  cărei  scop  este  înțelegerea modului de funcționare a minții umane, luând în  considerare  structura  acesteia, dobândită pe parcursul evoluției noastre ca specie. Această disciplină utilizează cunoștințele și principiile  ce  stau  la  baza  biologiei  evoluționiste,  urmărind  să  integreze, într-un cadru unitar, cunoștințele științifice referitoare la creierul, mintea și comportamentele umane. Astfel, mintea (cogniția) este   conceptualizată ca fiind o „mașinărie” de procesare a informațiilor, ce a luat naștere ca urmare a selecției naturale și sexuale, în contextul rezolvării problemelor de adaptare cu  care  strămoșii  noștri  s-au  confruntat în mediul lor de  viață.  Capacitățile  mintale  sunt  văzute  astfel ca „adaptări” sau module funcționale universale (de  exemplu,  circuite  neuronale specializate, comune tuturor membrilor unei specii; vezi James, 1890) ce susțin supraviețuirea și reproducerea speciei umane. Aceste module sunt înalt specializate și de multe ori domeniu-specifice.

Însă mediul de viață al strămoșilor noștri este substanțial diferit de mediul modern de viață, caracteristic zilelor noastre: mai mult de 99% din istoria evoluționistă a speciei noastre s-a consumat într-un mediu caracteristic societăților de tip vânător-culegător (Cosmides & Tooby, 1997). Strămoșii noștri trăiau în grupuri mici, nomade,  ce-și  asigurau în totalitate existența vânând animale și culegând plante și fructe. Așadar, pe parcursul istoriei noastre evoluționiste, selecția naturală a  „sculptat”  treptat  creierul  uman, favorizând acele circuite  neuronale  ce  serveau  cu  succes  adaptarea  la  problemele frecvente cu care se confruntau strămoșii  noștri  (anume,  găsirea  unui  partener sexual,  procurarea de hrană prin vânătoare și   culegere de   plante/fructe/semințe, protejarea împotriva agresivității, reproducerea și creșterea odraslelor, asigurarea unui habitat sigur, și așa mai departe). Se estimează că specia noastră a trăit in societăți  de  genul „vânători-culegători” de 1000 de ori mai mult decât  in  orice  alte  tipuri  de  societăți (vezi Cosmides & Tooby, 1997). Prin urmare, mediul modern, caracterizat de comunități mari, orașe, dezvoltare tehnologică, organizare socială diferită, sedentarism, etc., reprezintă o provocare  atât pentru  organismul  nostru (ex., ratele mari de obezitate  din  țările  dezvoltate),  cât mai  ales  pentru  mintea noastră.

Psihologia evoluționistă subliniază faptul că selecția naturală este un proces lent, care s-a desfășurat pe parcursul a milioane de ani. Raportat la această istorie evolutivă lungă, istoria noastră recentă este foarte scurtă și, din aceasta cauză, nu a permis (încă) apariția unor adaptări la noile medii. Cu alte cuvinte, mintea noastră este pregătită să rezolve eficient nu problemele moderne cotidiene, ci problemele pe  care s-a antrenat să    le rezolve în mediul de dezvoltare evolutivă. Asta nu înseamnă că mintea umană este rudimentară/nesofisticată, ci din contră: ea este un mecanism foarte complex, dar care a  fost proiectat să funcționeze eficient într-un alt tip de mediu. Astfel se explică de ce ne temem mai degrabă de șerpi sau păianjeni, decât de șocuri electrice sau mașini, cu toate    că în  mediul în care trăim acum, șerpii și păianjenii constituie într-o măsură foarte mică   un pericol  letal, comparativ cu șocurile electrice sau    mașinile. În mod similar, apar o mulțime de alte probleme de adaptare (de ex., probleme emoționale, anumite comportamente disfuncționale), datorate faptului că unele dintre mecanismele cognitive ce sunt rezultat al adaptării la mediile ancestrale nu mai pot funcționa acum într-o manieră optimă.

Pornind de la aceste prezumpții, psihoterapia evoluționistă își propune să folosească în scop clinic cunoștințele referitoare la mintea și comportamentul uman  generate  în  cadrul      paradigmei meta-teoretice solide și integrate oferită de psihologia evoluționistă.

Potențialul psihoterapiei evoluționiste de a contribui în mod semnificativ la (1) avansarea cunoștințelor teoretice referitoare la funcționarea minții și organizarea comportamentului uman și la (2) dezvoltarea strategiilor psihoterapeutice menite să  crească adaptarea persoanelor la mediu, reducând problemele emoționale și de comportament este evident, dacă luăm în considerare faptul că psihologia evoluționistă împarte multe dintre asumpțiile de bază cu științele cognitive și cu orientările cognitiv- comportamentale în psihoterapie (asta mai ales în condițiile în care paradigma cognitiv- comportamentală este la ora actuală una dintre formele de intervenție psihologică cu cel mai mare suport  empiric; pentru o meta-analiză, vezi Butler, Chapman, Forman, &   Beck, 2006). Astfel, psihologia evoluționistă promovează o perspectivă esențialmente cognitivă asupra funcționării umane.  Mai  mult  decât  atât,  psihologia  evoluționistă  pune  accent pe faptul că majoritatea prelucrărilor de informație ce susțin comportamentul uman (intern/privat sau extern/observabil) sunt susținute  de  module  specializate  ce funcționează în mare parte fără efort și automat, prelucrările de informație ce pot fi conștientizate constituind doar „vârful aisbergului” (Cosmides & Tooby, 1997). Conform acestei perspective, tocmai existența unor module funcționale multiple ce funcționează automat este cea ce ne conferă nouă, ca specie, superioritate în procesarea de informații. Ideea procesării automate  de  informații,  în  afara  controlului conștient, este cea care stă de asemenea la baza abordărilor contemporane asupra psihicului uman, fiind integrată în științele cognitive moderne (vezi, de exemplu, Kihlstrom,  1987;  2007).

Așadar, psihoterapia evoluționistă are avantajul de a integra cunoștințele științifice de actualitate în domeniu într-un cadru paradigmatic unitar, aceasta putând duce la îmbunătățirea strategiilor psihoterapeutice existente și/sau dezvoltarea de noi strategii. Scopul prezentului proiect este să aplice principiile psihoterapeutice derivate pe baza psihologiei evoluționiste în sănătatea mintală, creând și testând eficiența unui protocol de intervenție ce integrează elemente evoluționiste în  tratamentul  depresiei.  Este  de  remarcat că inițiativa acestui proiect este una de pionierat, fiind în același timp una bine ancorată în actualitatea științifică. Îmbunătățirea protocoalelor de intervenție existente în cazul tulburărilor psihiatrice cronice,  rezistente  la  tratament,  este  de  departe  o  prioritate în domeniul sănătății mintale. În acest context, posibilitatea integrării unor elemente evoluționiste ce au potențialul de a îmbunătăți eficiența tratamentului este o direcție promițătoare. Ulterior demarării acestui proiect,  cel  puțin  o  altă  inițiativă similară de integrare a unor elemente evoluționiste într-un protocol cognitiv- comportamental de intervenție în cazul tulburărilor de personalitate a fost prezentată în literatura de specialitate: Prunetti, Bosio, Bateni, și Liooti (2012) au raportat că pacienții care au beneficiat de un protocol ce încorporează elemente evoluționiste de intervenție      au manifestat o reducere semnificativă a simptomelor, o reducere  a  spitalizărilor  ulterioare și o  aderență crescută la tratament (raportat la istoricul de tratament anterior      al persoanei).  Mai  mult decât atât, câștigurile înregistrate post-intervenție s-au menținut   și la follow-up. Avem așadar primele date empirice ce sugerează că încorporarea cunoștințelor din domeniul psihologiei evoluționiste  în  cadrul  protocoalelor  de intervenție psihoterapeutică  pot spori  eficiența intervențiilor.

Proiectul de față este gândit să fie un studiu clinic controlat – primul de acest fel după informațiile noastre – care să testeze eficiența intervenției cognitive îmbogățite cu elemente evoluționiste în cazul pacienților cu depresie, comparând rezultatele înregistrate de pacienții ce beneficiază de intervenție pe baza unui astfel de protocol  cu  cei  ce  primesc terapie cognitivă clasică.

Ideea centrală a intervenției psihoterapeutice propusă în acest proiect (idee ce vine în completarea principiilor clasice ale terapiei cognitive pentru depresie) este maximizarea subiectivă a fitness-ului. Conceptul de fitness este definit ca (1) ansamblul de trăsături  fizice și mintale care asigură succesul reproductiv al unui individ și (2) succesul reproductiv măsurat prin  numărul de descendenți direcți și indirecți.

Proiectul a fost gândit să fie implementat pe parcursul a trei ani, în perioada 2011- 2014 (în momentul de față proiectul are ca dată de finalizare anul 2016). Până în prezent,  au fost implementate următoarele activități, în vederea atingerii obiectivelor proiectului (vezi și raportul științific al etapelor anterioare):

  • Crearea unui pachet de evaluare psihologică online. Toate instrumentele psihologice  administrate pacienților înrolați în studiu, cu excepția unuia care este administrat de către clinicieni (Structured Clinical Interview for  DSM-IV Disorders, SCID; First, Spitzer, Gibbon, & Williams, 2002), sunt  completate  online prin intermediul unor formulare web dezvoltate de unul dintre membrii echipei de implementare  a  proiectului. Acest lucru reduce  în mod semnificativ   din timpul  de  lucru  și  elimină  erorile inerente care apar la introducerea manuală  a datelor. În total, 19 instrumente evaluând diferite dimensiuni ale funcționării psiho-sociale relevante pentru studiu sunt  administrate online.
  • Crearea unei baze de date (utilizând programele Endnote și Zotero) cu resurse       și articole științifice relevante pentru tematica proiectului. Baza de date conține în prezent 320 de referințe, fiind actualizată
  • Definitivarea infrastructurii tehnice și administrative necesare derulării proiectului în condiții optime. În acest scop s-a finalizat achiziționarea de calculatoare, echipament și software și s-au cumpărat instrumentele psihologice necesare desfășurării proiectului. În plus, au fost traduse și adaptate  instrumente  psihologice utilizate anterior în studii de psihologie evoluționistă (de ex., Mate Value Inventory; Kirsner et  ,  2003),  care  nu  erau  disponibile  în  limba română, dar erau utile măsurării unor    variabile importante.
  • Constituirea echipei proiectului, incluzând recrutarea membrilor echipei care nu au fost trecuți nominal în aplicația inițială. Echipa proiectului este compusă în prezent din cadre universitare, psihologi clinicieni și doctori în psihologie, cu expertiză în psihologie clinică și psihoterapii cognitiv-comportamentale, cât și în psihologie evoluționistă. Echipa include de asemenea consultanți internaționali, experți în domeniul psihologiei evoluționiste, ce lucrează la  universități  din  Statele  Unite  ale   Americii   (de      David   Buss   –    www.DavidBuss.com, sau Todd Shackelford –  http://toddkshackelford.com).
  • Finalizarea instrumentului principal folosit pentru  evaluarea  fitness-ului, conceptul cheie al protocolului de intervenție îmbunătățit propus in proiect. Este vorba de Scala de Evaluare a Fitness-ului. Construirea acestui instrument a presupus mai multe etape:
    • Identificarea ariilor de conținut relevante și crearea itemilor scalei. Scala conține 61 de
    • Crearea a două versiuni paralele a scalei, una în engleză și una în română, necesare validării transculturale a
    • Validarea preliminară a instrumentului, realizată de către directorul de proiect pe un eșantion din Statele Unite ale Americii, în baza versiuni englezești a scalei. Rezultatele preliminare au indicat o consistență internă bună (coeficient alpha Cronbach: = ~0.9).
    • Publicarea rezultatelor într-un jurnal de specialitate. În momentul de față (noiembrie 2015) articolul scris pe baza procedurilor de validare a Scalei de Evaluare a Fitness-ului se află în proces de evaluare la jurnalul Evolutionary Psychology.
  • Finalizarea componentei cheie a proiectului, și anume manualul protocolului nou de intervenție în depresie, care încorporează elemente de psihologie evoluționistă. Textul manualului a fost dezvoltat ca urmare a colaborării dintre (1) experți în domeniul psihologiei clinice și al psihoterapiilor cognitiv-comportamentale (prof. univ. dr. Daniel David, conf. univ. dr. Aurora Szentagotai-Tătar) și (2) experți în domeniul psihologiei evoluționiste (David Buss, Todd Shackelford, Aurelio Jose Figueredo). Directorul de proiect a fost punctul de convergență pentru opiniile și feedback-ul specialiștilor din cele două domenii de expertiză, facilitând crearea contextului de integrare a expertizei acestora, în vederea punerii bazei protocolului ce intervenție propus în proiect. În urma discuțiilor extensive, grupul de specialiști a convenit asupra structurii  protocolului,  detaliată ulterior  într-un  Manualul,  ce  conține 50  de pagini, stă la baza instruirii terapeuților ce vor administra protocolul de terapie cognitivă-evoluționistă pentru depresie, propus in acest proiect și prezentat în cele ce urmează:
    • Protocolul se bazează pe terapia cognitiv-comportamentală standard, la care sunt adăugate obiective și tehnici specifice, menite să crească fitness-ul unui
    • Prima ședință este concentrată în jurul educării pacientului asupra unor teme ca depresia și psihoterapia, cu accent pe importanța realizării temelor de casă, asumarea responsabilității pentru schimbare și ajustarea așteptărilor pacientului. Această ședință este concentrată și pe prezentarea unor aspecte specifice terapiei cognitiv-evoluționiste, cum ar fi teoria “mismatch-ului” – structuri cognitive ce au fost adaptative în Pleistocen, dar care nu se mai potrivesc mediului actual și duc la emoții și comportamente disfuncționale – și a presupusei funcții evoluționiste a Tot acum pacientul este informat asupra cercetărilor ce leagă depresia și comportamentele asociate fitness-ului, cât și de ce o abordare evoluționistă este adecvată ca și componentă suplimentară unei intervenții cognitiv-comportamentale. Terapeutul discută acum și problemele identificate în urma completării Scalei de Evaluare a Fitness-ului (FES) și stabilește, împreună cu pacientul, obiective realiste de adresat în ședințele următoare. Tema de casă în această ședință constă în a construi obiective specifice folosind FES ca si ghid și exemplu de comportamente de urmărit.
    • Ședința a doua este concentrată pe continuarea construirii relației terapeutice și pe elaborarea listei de probleme de fitness, scoase în evidență de FES. Această ședință oferă de asemenea ocazia de a discuta cu pacientul despre mecanismele evoluționiste distale ale schimbarii în psihoterapie.
    • Sedințele trei – șase sunt concentrate pe abordarea succesivă a problemelor de fitness identificate la începutul terapiei. Aceste probleme sunt conceptualizate individual din punct de vedere evoluționist. Spre exemplu, unele convingeri disfuncționale și consecințele lor pot fi văzute ca și structuri mentale adaptative rămase însă din Mediul Adaptării Evoluționiste (MAE). Acest lucru îi ajută pe pacienți să simtă că dețin controlul asupra depresiei și să accepte această tulburare. Tema de casă este de obicei negociată pe parcursul acestor ședințe și de regulă constă în auto-monitorizarea emoțiilor și comportamentelor, restructurări cognitive și exerciții de activare comportamentală construite pe marginea FES. Sunt vizate pentru activare comportamente specifice descrise de FES și pe care pacientul nu le practică (ex., petrecerea timpului în natură, stil alimentar sănătos). De asemenea, tehnicile de rezolvare de probleme, soluționarea conflictelor și creșterea asertivității sunt folosite pentru a îmbunătăți relațiile cu rudele, acolo unde este cazul. Astfel este atins fitness-ul indirect, în timp ce fitness-ul direct (ex., valoare ca și partener, sănătate, venit) este îmbunătățit prin tehnici CBT standard.
    • Ședințele șapte – zece au ca obiectiv trasarea unor linii clare către soluționarea unora sau a tuturor problemelor identificate cu ajutorul FES, lucrând de asemenea la întărirea convingerilor sănătoase ale pacienților și la flexibilizarea celor dezadaptative, încurajându-i să identifice legăturile dintre probleme, în mod particular pe acelea ce sunt caracterizate de convingeri disfuncționale comune. Convingerile centrale sunt identificate și abordate în această etapă a terapiei. Tehnici CBT standard sunt folosite pentru a schimba convingeri și comportamente, însă terapeutul face deseori trimiteri către conceptualizarea CBT completată cu informații evoluționiste. Temele de casă continuă să fie bazate pe activări comportamentale inspirate de FES, exersarea unor răspunsuri adaptative în contexte de viață reale și pe aplicarea tehnicilor și a conceptualizării nou învățate pe probleme noi și diverse.
    • Ședințele unsprezece – doisprezece pregătesc pacientul pentru sarcina de a deveni propriul lor viitor terapeut și pentru prevenirea recăderilor. Temele de casă se concentrează pe întărirea încrederii în convingeri sănătoase și pe promovarea acceptării necondiționate de sine, cât și a celorlalți. Sunt practicate tehnici de auto-control în situații dificile și sunt testate soluții pentru posibile recăderi înainte de încheierea terapiei.
  • Adaptarea unui protocol standard de psihoterapie cognitivă pentru depresie, pentru a fi utilizat în cadrul acestui proiect.
  • Instruirea psihoterapeuților care administrează protocolul de intervenție cognitiv- evoluționistă. Aceștia au formare de bază în psihologie clinică și psihoterapii cognitiv- comportamentale și sunt atestați ca psihoterapeuți de către Colegiul Psihologilor din România. Pentru scopurile acestui studiu, ei au fost instruiți special (de către responsabilul de componenta clinică a proiectului) în vederea implementării adecvate a noului protocol de intervenție dezvoltat în acest proiect.
  • Recrutarea pacienților ce vor fi înrolați în studiu. Recrutarea a debutat în toamna anului 2012 (luna septembrie). În vederea recrutării, au fost implementate   următoarele strategii:
    • Afișe de popularizare a proiectului, incluzând date de contact, plasate în zone intens circulate din Cluj-Napoca (de ex., piețe centrale, stații de autobuz, cămine studențești), cu o frecvență medie de două ori pe săptămână.
    • Anunțuri distribuite pe Facebook, în rețelele de socializare ale membrilor echipei de implementare a proiectului.
    • Pagina de Facebook, personalizată cu numele proiectului (https://www.facebook.com/psihoterapie.depresie).
    • Anunțuri în ziare locale și online (de ex., Piața, și Piața ro)
    • Participări la emisiuni de profil la televiziunile locale (de ex. SOS, Jurnal de Psiholog, la televiziunea LookTV Cluj), cu scopul de a mediatiza oportunitatea de a beneficia de tratament gratuit pentru depresie
    • Anunțuri printate plasate în instituții publice frecventate de studenți și cadre universitare (de ex., Biblioteca Centrală Universitară din Cluj-Napoca, facultăți din cadrul Universității Babeș-Bolyai)
    • Informarea beneficiarilor serviciilor Clinicii Universitare de Psihologie a Universității Babeș-Bolyai cu privire la serviciile oferite în cadrul acestui proiect.
    • Informarea medicilor de familie din Cluj, prin intermediul unui anunț distribuit prin rețeaua de informare electronică a Asociației Medicilor de Familie din România.
    • Plasarea de anunțuri pe site-uri informaționale despre depresie, ca depresiv.ro.
    • Informări realizate în rândul studenților la psihologie (nivel licență și master) din cadrul Universității Babeș-Bolyai privind serviciile psihologice oferite prin intermediul proiectului.

Recrutarea pacienților este un proces continuu, ce se desfășoară în paralel cu (1) evaluarea potențialilor pacienți eligibili pentru înrolarea în studiu, (2) oferirea serviciilor psihoterapeutice pacienților deja înrolați în studiu, și (3) cu realizarea evaluărilor finale și de follow-up ale pacienților ce au beneficiat de serviciile oferite în cadrul acestui proiect.

  • Evaluarea pacienților potențial eligibili pentru a fi înrolați în studiu. Procedura de evaluare a fost (și este) implementată de către psihologi clinicieni cu competențe de evaluare clinică,  atestați  de  Colegiul  Psihologilor  din  România.  Până  în     prezent (noiembrie 2015) ne-au contactat aproximativ 678 (dintre care 130 în anul curent) de persoane interesate de serviciile oferite în cadrul acestui proiect. Aproximativ 221 dintre acestea au trecut prin procesul de evaluare psihologică (40 în anul curent). În urma evaluării, 160 dintre aceștia s-au dovedit a fi ne-eligibili pentru a fi înrolați în studiu (de exemplu, nu aveau simptome depresive de intensitate clinică,  aveau  tulburări psihiatrice comorbide, etc.). În prezent alte 5 persoane se află încă în proces de evaluare psihologică.
  • Înrolarea pacienților în studiu & implementarea protocolului de intervenție. Un total  de 62  pacienți au fost înrolați în studiu până în prezent, fiind distribuiți aleatoriu în  una dintre cele două condiții de terapie pentru depresie: (1) psihoterapie cognitivă clasică și (2) psihoterapie cognitiv-evoluționistă. Până la sfârșitul anului 2015 estimam ca vom mai înrola 2 pacienți.
  • Implementarea procedurilor de evaluare finală și evaluare de tip follow-up. Până în prezent, dintre pacienții înrolați în studiu, 37 persoane au finalizat psihoterapia (15 în anul curent), iar 35 (13 în anul curent) dintre cei ce au finalizat au fost evaluați la follow-up (la un interval de trei luni de la finalizarea psihoterapiei).
  • Construirea website-ului proiectului (DarwinianPsychotherapy.com) și actualizarea lui constantă, în scopul popularizării proiectului și a centralizării informațiilor referitoare la  el  (ideea  proiectului, informații referitoare la finanțare și  la instituția ce găzduiește implementarea proiectului, echipa  de  implementare,  evoluția procesului de  implementare a proiectului și mai ales rezultatele obținute).
  • Diseminarea permanentă a ideii proiectului și a rezultatelor preliminare obținute până în prezent, prin publicații în reviste de specialitate și participarea la conferințe internaționale. Astfel, echipa de implementare a proiectului a fost activ implicată în pregătirea unor manuscrise trimise spre publicare în reviste de specialitate, ca și în pregătirea unor comunicări orale și elaborarea unor postere prezentate la conferințe internaționale de profil. Prezentăm sintetic, în cele ce urmează, un sumar  al  eforturilor întreprinse în acest sens:

Articole publicate în jurnale indexate ISI/Web of Science:

  • Giosan, C., Malta, L.S., Wyka, K., Jayasinghe, N., Evans, S., Difede, J. & Avram, E. (2014). Sleep Disturbance, Disability and Posttraumatic Stress Disorder in Utility Workers. Journal of Clinical Psychology, Vol 71(1), 72-84. Factor de impact: 2.111.
  • Giosan, C., Cobeanu, O., Mogoase, C., Muresan, V., Malta, L.S., Wyka, K. & Szentagotai, A. (2014). Evolutionary cognitive therapy versus standard cognitive therapy for depression: a protocol for a blinded, randomized, superiority clinical trial. Trials, 15:83 doi: 10.1186/1745-6215-15-83. Factor de impact: 2.21.
  • Giosan, C. (2013). “Slow” reproductive strategy: A negative predictor of depressive symptomatology. Australian Journal of Psychology. Vol 65(3): 156-162. doi: 10.1111/ajpy.12016. Factor de impact: 0.66.
  • Dumitrescu, D., & Rusu, A. (2012). Relationships between early  maladaptive  schemas, couple satisfaction and individual mate value:  An  evolutionary psychological approach. Journal of Cognitive and Behavioral Psychotherapies, Vol. 12(1), 63-76.

Articole publicate în jurnale indexate BDI

  •  Giosan, C., Muresan, V., & Moldovan, R. (2014). Cognitive Evolutionary Therapy for Depression: A Case Study. Clinical Cases Reports, Vol. 2(5), 228-236.

Articole trimise spre publicare, sau aflate în pregătire, ce vor fi trimise spre publicare către reviste indexate ISI/Web of Science:

  • Giosan, C. et al. (2015) Perceived Evolutionary Fitness Scale: A Measure of the Independent Criterion of Fitness, Evolutionary Psychology (article submitted for publication).
  • Giosan, C. et al. “A randomized-clinical trial for testing an evolutionary-driven CBT for depression“. (termen limită: Octombrie 2016)
  • Giosan, C. et al. “Manual for Evolutionary Psychotherapy for Depression.” (termen limită: Octombrie 2016).

Participări la conferințe:

  • Noi dezvoltări în intervențiile validate științific pentru depresie. Conferința Intervenții moderne în psihologia clinică. Aplicații tehnologice și evoluționiste. Asociația Choice, Universitatea București și Universitatea Babeș-Bolyai, 7-9 noiembrie, 2015, Universitatea București, București.
  • Cognitive evolutionary therapy for depression – A clinical trial. Northeastern Evolutionary  Psychology  Society,  8-11 Aprilie,  2015,  Universitatea Suffolk, Boston, SUA (Prezentare orală).
  • Cognitive Evolutionary Therapy for Depression, Global Conference On Psychology Researches, 28-29 Noiembrie, 2014, Barcelona, Spania. (Prezentare orală).
  • A New Therapeutic Approach to Depression: Enhancing the Clinical Conceptualization, 7th World Congress for Psychotherapy, 25-29 August, 2014, Durban, South-Africa. (Prezentare orală).
  • Individual Characteristics and Therapist Preferences, World Congress for Psychotherapy, Durban, South Africa, August 25-29, 2014 (Poster).
  • The Northeastern Evolutionary Society Conference, SUNY at New Paltz, April 10-13, 2014. Participare.
  • Clinical Applications of Evolutionary Psychology. The International Conference of Experiential Psychology (SPER). Bucharest, March 23-24, 2014. (Prezentare orală).
  • An evolutionary approach to the treatment of depression. The second Hong Kong International Conference on Education, Psychology and Society, Hong Kong, December 19-22, 2013. (Prezentare orală).
  • Darwinian-enhanced CBT for depression. The 7th World Congress of Behavioral and Cognitive Therapies, Lima, Peru, July 22, 2013. (Poster)
  • Darwinian psychotherapy for depression. The European Conference on Social Science Research, Istanbul, Turkey, June 19-21, 2013. (Prezentare orală)
  • Darwinian psychotherapy for depression. The International Conference of Experiential Psychology (SPER). Bucharest, March 23-24. (Prezentare orală)
  • Darwinian-enhanced CBT for depression. International Conference of Social Sciences, (BCISS), Bangkok, Thailand, 25-27 January 2013. (Prezentare orală)
  • Evolutionary psychology and psychotherapy: New trends. Diaspora in cercetarea stiintifica si invatamantul superior din Romania. Bucharest, September 25-28, 2012. (Prezentare orală)
  • Darwinian fitness, depression and PTSD. Shanghai International Conference on Social Science, Shanghai, China, 14-17 August 2012. (Prezentare orală)
  • Biennial International Conference on Human Ethology, Vienna,  Austria,  13-17 August 2012. (Participare)
  • A self-help, internet-based cognitive behavioral intervention for young people: Efficacy and therapeutic relationship. 7th International Conference on Child and Adolescent Psychopathology, London, UK, 15-19 July 2012 (Prezentare orală)
  • The  Romanian   validation  of       the     High-K     Strategy     Scale:     preliminary resultsInternational   Test   Commission   Conference,  Amsterdam,   July   2-5  2012. (Poster)
  • Evolutionary psychology and its applications in mental health. The International Conference “From Knowledge to Intervention in Psychology“, Asociatia Pro-Psi Venus, Romania, May 25-29, 2011. (Prezentare orală)

Prelegeri invitate:

  • Charles Darwin, psiholog clinician: Aplicații clinice ale psihologiei evoluționiste. Prelegere invitată la Universitatea din București, România, 27 Martie 2013.  (Prezentare orală)
  • Charles Darwin, psiholog clinician. Prelegere invitată la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, România, 3-5 Aprilie 2012. (Prezentare orală)

 

Copyright @ 2016 Darwinian Psychotherapy, All Rights Reserved